Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.
Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Inflația anuală a încetinit în noiembrie cu 1 punct procentual mai mult decât estimau analiștii și este pe cale să încheie anul sub prognoza BNR. Mai mult, scumpirile au luat o pauză în dinamica lunară, ba chiar au scăzut cu 0,01%, lucru ce nu s-a mai întâmplat din septembrie 2020.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României a fost precursorul politicii de tip „higher for longer”, de care vorbesc acum marile bănci centrale, și că va rămâne așa în continuare. Mai mult, exclude măcar o discuție despre o scădere a ratei cheie în perioada următoare și spune că România are probleme fiscal-bugetare pe care țările din regiune comparabile nu le au.
Analiștii de așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda cheie la 7% și în ședința din 8 noiembrie. Totodată, unii economiști vorbesc deja de o deraiere a traiectoriei dezinflației și unele bănci și-au majorat prognoza de inflație pentru anul viitor, după recentele majorări ale fiscalității.
Rata anuală a inflației a rămas neschimbată în august, la 9,4%, nivel peste așteptările analiștilor economici, care se așteptau la o scădere. Inflația a fost împinsă puternic în sus de scumpirea medicamentelor cu o cincime, în timp ce mâncarea s-a ieftinit față de iulie. Evoluția nu schimbă calendarul posibilelor tăieri de dobânzi din partea BNR, cred analiștii.
Piețele bursiere europene au închis vineri în scădere, în timp ce investitorii au continuat să analizeze rezultatele financiare raportate de companii și cele mai recente date privind inflația din SUA.
Premierul Ciolacu susține că a observat o scădere cu 35% și chiar cu 50% a prețurilor la alimentele de bază, pentru care Guvernul a stabilit un mecanism de reducere a adaosului comecial.
Inflația din SUA a încetinit, luna trecută, la minimul ultimilor peste doi ani, evoluție ce ar putea oferi Rezervei Federale suficient spațiu de manevră pentru a pune pauză actualului ciclu de înăsprire monetară.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 10,6% de la 11,3% în aprilie, atât pe fondul unui efect de bază, cât și al domolirii creșterilor de prețuri.
Banca Națională a României a revizuit la 7,1% (+0,1 puncte procentuale) prognoza privind rata anuală a inflației la finele lui 2023 și a păstrat la 4,2% estimarea pentru finele lui 2024.
Inflația anuală din SUA a încetinit în aprilie, coborând sub pragul de 5% pentru prima dată în ultimii doi ani, ceea ce ar putea oferi Rezervei Federale spațiu de manevră pentru a pune pauză actualului ciclu de înăsprire monetară.
Banca Națională a României a redus de la 11,2% la 7% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, în principal ca urmare a prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. La finele lui 2024 inflația ar urma să coboare la 4,2% și să rămână în afara țintei băncii centrale. Cea mai mare parte a inflației ar urma să fie generată de inflația de bază, dar guvernatorul Isărescu spune că nu vrea să ia măsuri prea stricte, care să facă mai mult rău și care ar putea genera ”o recesiune de proporții”.
Rata anuală a inflației a coborât de la 16,4% în decembrie la 15,1% în ianuarie, cel mai scăzut ritm de după toamnă, dinamică sub cea anticipată de analiști. Curentul electric s-a ieftinit cu aproape 16% față de finele anului trecut.
Acțiunile globale au coborât la minimile ultimilor doi ani vineri, investitorii analizând perspectiva înăspririi mult mai agresive a politicii monetare în SUA, în timp ce piețele valutare au rămas volatile după intervenția Japoniei pentru a susține yenul.
Acțiunile europene se depreciază marți, în linie cu contractele futures pe acțiunile americane și prețurile petrolului, pe fondul reaprinderii temerilor privind intrarea economiei globale în recesiune.
Miliardarul american Elon Musk, CEO-ul Tesla, crede că o recesiune în SUA este foarte probabilă în viitorul apropiat, potrivit Bloomberg.
Economia României n-ar vedea beneficii majore în 2016, dacă barilul de petrol rămâne la 30 de dolari, însă contribuția la scăderea inflației ar fi de 0,2 puncte procentuale, estimează analiștii Erste Bank.
Rata anuală a inflației ar fi de peste 2% pe parcursul anului viitor dacă este exclusă influența reducerii Taxei pe Valoarea Adăugată, în ținta Băncii Naționale a României, arată o prezentare a guvernatorului BNR Mugur Isărescu pentru ambasadorii țărilor europene.